Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza apelor

  1. Experimentul de analiza a apei potabile:
    1. a avut ca scop determinarea alcalinitatii;
    2. a avut ca scop purificarea apei;
    3. a avut ca scop determinarea continutului in cationiti;
    4. a avut ca scop constientizarea riscurilor la care ne expunem band apa de la robinet;
  2. La determinarea duritatii temporare, titrarea probelor de apa se face:
    1. cu hidroxid de potasiu;
    2. cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T pāna la aparitia culorii brune;
    3. cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj pāna la aparitia culorii portocalie;
    4. cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina pāna la aparitia culorii roz;
  3. Īn vederea determinarii aciditatii apei decationizate probele:
    1. se titreaza cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina;
    2. se titreaza cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T;
    3. se titreaza cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  4. La determinarea duritatii totale īn probele de apa:
    1. se adauga doar ERIO T si se titreaza;
    2. se foremaza un complex de culoare albastra dupa titrare;
    3. se titreaza direct cu EDTA;
    4. se adauga acid oxalic si se titreaza cu permanganat de potasiu;
  5. Dedurizarea apei se bazeaza pe trecerea acesteia pe coloane:
    1. de distilare;
    2. de fractionare;
    3. schimbatoare de ioni;
    4. de racire;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza apelor

  1. Īn vederea determinarii aciditatii apei decationizate probele:
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. se titreaza cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina;
    3. se titreaza cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T;
    4. se titreaza cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj;
  2. Dedurizarea apei se bazeaza pe trecerea acesteia pe coloane:
    1. de racire;
    2. de fractionare;
    3. schimbatoare de ioni;
    4. de distilare;
  3. La titrarea probelor de apa:
    1. se citeste biureta īnainte de īnceperea titrarii si la terminarea de titrat a probei;
    2. nu trebuie citita biureta;
    3. se citeste biureta doar la inceputul operatiei de titrare;
    4. se adauga acid sulfuric in probe;
  4. Aciditatea apei se datoreaza:
    1. hidroxizilor din apa;
    2. numai sarurilor insolubile;
    3. tuturor mineralelor dizolvate īn apa;
    4. dioxidului de carbon liber, acizilor minerali si sarurilor acizilor tari cu baze slabe;
  5. Experimentul de analiza a apei potabile:
    1. a avut ca scop purificarea apei;
    2. a avut ca scop constientizarea riscurilor la care ne expunem band apa de la robinet;
    3. a avut ca scop determinarea continutului in cationiti;
    4. a avut ca scop determinarea alcalinitatii;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza apelor

  1. Īn vederea determinarii aciditatii apei decationizate probele:
    1. se titreaza cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina;
    2. se titreaza cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj;
    3. se titreaza cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  2. La determinarea duritatii totale īn probele de apa:
    1. se adauga doar ERIO T si se titreaza;
    2. se titreaza direct cu EDTA;
    3. se adauga acid oxalic si se titreaza cu permanganat de potasiu;
    4. se foremaza un complex de culoare albastra dupa titrare;
  3. Dedurizarea apei se bazeaza pe trecerea acesteia pe coloane:
    1. de distilare;
    2. de racire;
    3. de fractionare;
    4. schimbatoare de ioni;
  4. La titrarea probelor de apa:
    1. se citeste biureta doar la inceputul operatiei de titrare;
    2. nu trebuie citita biureta;
    3. se adauga acid sulfuric in probe;
    4. se citeste biureta īnainte de īnceperea titrarii si la terminarea de titrat a probei;
  5. Experimentul de analiza a apei potabile:
    1. a avut ca scop purificarea apei;
    2. a avut ca scop determinarea alcalinitatii;
    3. a avut ca scop constientizarea riscurilor la care ne expunem band apa de la robinet;
    4. a avut ca scop determinarea continutului in cationiti;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza apelor

  1. Īn vederea determinarii aciditatii apei decationizate probele:
    1. se titreaza cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina;
    2. se titreaza cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. se titreaza cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj;
  2. La determinarea duritatii totale īn probele de apa:
    1. se adauga doar ERIO T si se titreaza;
    2. se adauga acid oxalic si se titreaza cu permanganat de potasiu;
    3. se foremaza un complex de culoare albastra dupa titrare;
    4. se titreaza direct cu EDTA;
  3. La determinarea duritatii temporare, titrarea probelor de apa se face:
    1. cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T pāna la aparitia culorii brune;
    2. cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj pāna la aparitia culorii portocalie;
    3. cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina pāna la aparitia culorii roz;
    4. cu hidroxid de potasiu;
  4. Experimentul de analiza a apei potabile:
    1. a avut ca scop purificarea apei;
    2. a avut ca scop determinarea alcalinitatii;
    3. a avut ca scop determinarea continutului in cationiti;
    4. a avut ca scop constientizarea riscurilor la care ne expunem band apa de la robinet;
  5. La titrarea probelor de apa:
    1. se citeste biureta doar la inceputul operatiei de titrare;
    2. se citeste biureta īnainte de īnceperea titrarii si la terminarea de titrat a probei;
    3. nu trebuie citita biureta;
    4. se adauga acid sulfuric in probe;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza apelor

  1. Experimentul de analiza a apei potabile:
    1. a avut ca scop determinarea alcalinitatii;
    2. a avut ca scop constientizarea riscurilor la care ne expunem band apa de la robinet;
    3. a avut ca scop determinarea continutului in cationiti;
    4. a avut ca scop purificarea apei;
  2. Aciditatea apei se datoreaza:
    1. hidroxizilor din apa;
    2. numai sarurilor insolubile;
    3. tuturor mineralelor dizolvate īn apa;
    4. dioxidului de carbon liber, acizilor minerali si sarurilor acizilor tari cu baze slabe;
  3. Īn vederea determinarii aciditatii apei decationizate probele:
    1. se titreaza cu hidroxid de sodiu īn prezenta de fenolftaleina;
    2. se titreaza cu acid clorhidric īn prezenta de metiloranj;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. se titreaza cu acid sulfuric īn prezenta de ERIO T;
  4. Dedurizarea apei se bazeaza pe trecerea acesteia pe coloane:
    1. de fractionare;
    2. schimbatoare de ioni;
    3. de racire;
    4. de distilare;
  5. La determinarea duritatii totale īn probele de apa:
    1. se adauga acid oxalic si se titreaza cu permanganat de potasiu;
    2. se foremaza un complex de culoare albastra dupa titrare;
    3. se titreaza direct cu EDTA;
    4. se adauga doar ERIO T si se titreaza;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Concentratia solutiilor

  1. Titrarea acido-bazica a celor trei probe de acid sulfuric cu hidroxid de sodiu, se efectueaza pāna la aparitia culorii:
    1. galben-pai;
    2. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    3. brun inchis;
    4. portocaliu;
  2. Titrarea este operatia de laborator care se efectueaza īn prezenta:
    1. hidroxidului de potasiu;
    2. unui indicator de pH care īsi schimba culoarea īn functie de pH-ul solutiei;
    3. acidului sulfuric;
    4. unei sari;
  3. La titrarea redox cu solutie de permanganat de potasiu probele de analizat se īncalzesc pentru:
    1. a stopa reactia chimica care are loc la titrare;
    2. a declansa si a mari viteza de reactie;
    3. a micsora viteza de reactie;
    4. nu are nici un efect;
  4. La calcularea factorului unei solutii de acid oxalic:
    1. titrul real al acesteia se citeste din modul de lucru al lucrarii de laborator;
    2. titrul real al acesteia se citeste de pe eticheta sticlei cu reactiv;
    3. titrul real al acesteia se citeste īnainte si dupa titrare de pe biureta;
    4. nu este necesara citirea titrului real;
  5. Schimbarea culorii indicatorului de pH indica:
    1. punctul de echivalenta;
    2. nu are nici un efect asupra procesului de titrare;
    3. reluarea procesului de titrare;
    4. continuarea procesului de titrare;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Concentratia solutiilor

  1. Reactiile intre acizi si baze:
    1. au drept consecinta dizolvarea unei sari;
    2. sunt totdeauna rapide, avand loc aproape instantaneu;
    3. sunt totdeauna exoterme;
    4. au drept consecinta formarea unei cantitati de apa;
  2. Oxidarea este procesul de:
    1. cedare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
    2. acceptare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
    3. acceptare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
    4. cedare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
  3. Titrarea este operatia de laborator care se efectueaza īn prezenta:
    1. unui indicator de pH care īsi schimba culoarea īn functie de pH-ul solutiei;
    2. hidroxidului de potasiu;
    3. acidului sulfuric;
    4. unei sari;
  4. La calcularea factorului unei solutii de acid oxalic:
    1. titrul real al acesteia se citeste īnainte si dupa titrare de pe biureta;
    2. titrul real al acesteia se citeste din modul de lucru al lucrarii de laborator;
    3. titrul real al acesteia se citeste de pe eticheta sticlei cu reactiv;
    4. nu este necesara citirea titrului real;
  5. Titrarea acido-bazica a celor trei probe de acid sulfuric cu hidroxid de sodiu, se efectueaza pāna la aparitia culorii:
    1. galben-pai;
    2. brun inchis;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. portocaliu;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Concentratia solutiilor

  1. Oxidarea este procesul de:
    1. acceptare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
    2. acceptare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
    3. cedare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
    4. cedare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
  2. La titrarea redox cu solutie de permanganat de potasiu probele de analizat se īncalzesc pentru:
    1. a declansa si a mari viteza de reactie;
    2. a stopa reactia chimica care are loc la titrare;
    3. nu are nici un efect;
    4. a micsora viteza de reactie;
  3. Titrarea este operatia de laborator care se efectueaza īn prezenta:
    1. unei sari;
    2. hidroxidului de potasiu;
    3. acidului sulfuric;
    4. unui indicator de pH care īsi schimba culoarea īn functie de pH-ul solutiei;
  4. Reactiile intre acizi si baze:
    1. sunt totdeauna rapide, avand loc aproape instantaneu;
    2. au drept consecinta formarea unei cantitati de apa;
    3. au drept consecinta dizolvarea unei sari;
    4. sunt totdeauna exoterme;
  5. Titrarea acido-bazica a celor trei probe de acid sulfuric cu hidroxid de sodiu, se efectueaza pāna la aparitia culorii:
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. portocaliu;
    3. brun inchis;
    4. galben-pai;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Concentratia solutiilor

  1. Titrarea este operatia de laborator care se efectueaza īn prezenta:
    1. hidroxidului de potasiu;
    2. acidului sulfuric;
    3. unui indicator de pH care īsi schimba culoarea īn functie de pH-ul solutiei;
    4. unei sari;
  2. Titrarea acido-bazica a celor trei probe de acid sulfuric cu hidroxid de sodiu, se efectueaza pāna la aparitia culorii:
    1. galben-pai;
    2. portocaliu;
    3. brun inchis;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  3. Schimbarea culorii indicatorului de pH indica:
    1. nu are nici un efect asupra procesului de titrare;
    2. reluarea procesului de titrare;
    3. continuarea procesului de titrare;
    4. punctul de echivalenta;
  4. La calcularea factorului unei solutii de acid oxalic:
    1. titrul real al acesteia se citeste din modul de lucru al lucrarii de laborator;
    2. titrul real al acesteia se citeste de pe eticheta sticlei cu reactiv;
    3. titrul real al acesteia se citeste īnainte si dupa titrare de pe biureta;
    4. nu este necesara citirea titrului real;
  5. La titrarea redox cu solutie de permanganat de potasiu probele de analizat se īncalzesc pentru:
    1. a micsora viteza de reactie;
    2. a stopa reactia chimica care are loc la titrare;
    3. nu are nici un efect;
    4. a declansa si a mari viteza de reactie;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Concentratia solutiilor

  1. Titrarea este operatia de laborator care se efectueaza īn prezenta:
    1. hidroxidului de potasiu;
    2. acidului sulfuric;
    3. unei sari;
    4. unui indicator de pH care īsi schimba culoarea īn functie de pH-ul solutiei;
  2. La calcularea factorului unei solutii de acid oxalic:
    1. titrul real al acesteia se citeste din modul de lucru al lucrarii de laborator;
    2. nu este necesara citirea titrului real;
    3. titrul real al acesteia se citeste īnainte si dupa titrare de pe biureta;
    4. titrul real al acesteia se citeste de pe eticheta sticlei cu reactiv;
  3. Oxidarea este procesul de:
    1. acceptare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
    2. cedare de electroni si scaderea numarului de oxidare;
    3. cedare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
    4. acceptare de electroni si cresterea numarului de oxidare;
  4. Schimbarea culorii indicatorului de pH indica:
    1. punctul de echivalenta;
    2. continuarea procesului de titrare;
    3. nu are nici un efect asupra procesului de titrare;
    4. reluarea procesului de titrare;
  5. Titrarea acido-bazica a celor trei probe de acid sulfuric cu hidroxid de sodiu, se efectueaza pāna la aparitia culorii:
    1. brun inchis;
    2. galben-pai;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. portocaliu;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Coroziunea metalelor

  1. Viteza de coroziune reprezinta:
    1. variatia masei probei, pe unitatea de suprafata
    2. variatia masei probei pe unitatea de suprafata, īn unitatea de timp;
    3. variatia dimensiunilor probei in unitatea de timp;
    4. variatia masei probei, īn unitatea de timp;
  2. La metoda gravimetrica, placuta de aluminiu:
    1. se cāntareste numai dupa imersare;
    2. nu este necesara cāntarirea probei de aluminiu;
    3. se degreseaza in solutie de hidroxid de sodiu;
    4. se cāntareste īnainte si dupa imersarea acesteia īn NaOH;
  3. Coroziunea metalelor reprezinta:
    1. procesul de protectie a acestora īn timp la actiunea agentilor chimici;
    2. procesul de curatare al metalelor;
    3. procesul de distrugere a metalelor sub actiunea factorilor externi;
    4. un proces benefic care arata stabilitatea metalelor;
  4. La metoda volumetrica:
    1. se cāntareste placuta de zinc īnainte si dupa procesul care are loc;
    2. se degreseaza proba in solutie de acid sulfuric;
    3. se masoara dimensiunile probei de zinc iar apoi se cāntareste;
    4. nu este necesara cāntarirea probei de zinc;
  5. La calculul vitezei de coroziune suprafata probelor se exprima in:
    1. cm2;
    2. m2;
    3. dm2;
    4. m3;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Coroziunea metalelor

  1. In procesele de coroziune studiate se degaja gaz:
    1. doar la coroziunea aluminiului;
    2. care este cu un volum ce depinde de cantitatea de metal corodata;
    3. care este cu un volum ce nu depinde de suprafata probei;
    4. doar la coroziunea zincului;
  2. Stabilirea grupei de rezistenta a celor doua probe studiate īn laborator se face in functie de:
    1. suprafata probelor;
    2. dimensiunea acestora si timpul supunerii la agentii chimici;
    3. valoarea indicelui de penetrare;
    4. masa acestora;
  3. La metoda volumetrica:
    1. se cāntareste placuta de zinc īnainte si dupa procesul care are loc;
    2. nu este necesara cāntarirea probei de zinc;
    3. se masoara dimensiunile probei de zinc iar apoi se cāntareste;
    4. se degreseaza proba in solutie de acid sulfuric;
  4. La metoda gravimetrica, placuta de aluminiu:
    1. se cāntareste īnainte si dupa imersarea acesteia īn NaOH;
    2. se cāntareste numai dupa imersare;
    3. nu este necesara cāntarirea probei de aluminiu;
    4. se degreseaza in solutie de hidroxid de sodiu;
  5. La calculul vitezei de coroziune suprafata probelor se exprima in:
    1. m3;
    2. m2;
    3. dm2;
    4. cm2;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Coroziunea metalelor

  1. Stabilirea grupei de rezistenta a celor doua probe studiate īn laborator se face in functie de:
    1. valoarea indicelui de penetrare;
    2. dimensiunea acestora si timpul supunerii la agentii chimici;
    3. masa acestora;
    4. suprafata probelor;
  2. Coroziunea metalelor reprezinta:
    1. procesul de curatare al metalelor;
    2. procesul de protectie a acestora īn timp la actiunea agentilor chimici;
    3. procesul de distrugere a metalelor sub actiunea factorilor externi;
    4. un proces benefic care arata stabilitatea metalelor;
  3. In procesele de coroziune studiate se degaja gaz:
    1. doar la coroziunea aluminiului;
    2. care este cu un volum ce nu depinde de suprafata probei;
    3. care este cu un volum ce depinde de cantitatea de metal corodata;
    4. doar la coroziunea zincului;
  4. La metoda volumetrica:
    1. nu este necesara cāntarirea probei de zinc;
    2. se degreseaza proba in solutie de acid sulfuric;
    3. se masoara dimensiunile probei de zinc iar apoi se cāntareste;
    4. se cāntareste placuta de zinc īnainte si dupa procesul care are loc;
  5. Viteza de coroziune reprezinta:
    1. variatia masei probei, pe unitatea de suprafata
    2. variatia dimensiunilor probei in unitatea de timp;
    3. variatia masei probei pe unitatea de suprafata, īn unitatea de timp;
    4. variatia masei probei, īn unitatea de timp;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Coroziunea metalelor

  1. La calculul vitezei de coroziune suprafata probelor se exprima in:
    1. dm2;
    2. m3;
    3. m2;
    4. cm2;
  2. Stabilirea grupei de rezistenta a celor doua probe studiate īn laborator se face in functie de:
    1. masa acestora;
    2. valoarea indicelui de penetrare;
    3. dimensiunea acestora si timpul supunerii la agentii chimici;
    4. suprafata probelor;
  3. Viteza de coroziune reprezinta:
    1. variatia masei probei, īn unitatea de timp;
    2. variatia dimensiunilor probei in unitatea de timp;
    3. variatia masei probei, pe unitatea de suprafata
    4. variatia masei probei pe unitatea de suprafata, īn unitatea de timp;
  4. In procesele de coroziune studiate se degaja gaz:
    1. care este cu un volum ce depinde de cantitatea de metal corodata;
    2. doar la coroziunea aluminiului;
    3. doar la coroziunea zincului;
    4. care este cu un volum ce nu depinde de suprafata probei;
  5. La metoda volumetrica:
    1. se masoara dimensiunile probei de zinc iar apoi se cāntareste;
    2. se cāntareste placuta de zinc īnainte si dupa procesul care are loc;
    3. se degreseaza proba in solutie de acid sulfuric;
    4. nu este necesara cāntarirea probei de zinc;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Coroziunea metalelor

  1. La calculul vitezei de coroziune suprafata probelor se exprima in:
    1. m3;
    2. cm2;
    3. m2;
    4. dm2;
  2. Coroziunea metalelor reprezinta:
    1. procesul de protectie a acestora īn timp la actiunea agentilor chimici;
    2. un proces benefic care arata stabilitatea metalelor;
    3. procesul de curatare al metalelor;
    4. procesul de distrugere a metalelor sub actiunea factorilor externi;
  3. La metoda gravimetrica, placuta de aluminiu:
    1. se degreseaza in solutie de hidroxid de sodiu;
    2. nu este necesara cāntarirea probei de aluminiu;
    3. se cāntareste īnainte si dupa imersarea acesteia īn NaOH;
    4. se cāntareste numai dupa imersare;
  4. La metoda volumetrica:
    1. se cāntareste placuta de zinc īnainte si dupa procesul care are loc;
    2. se masoara dimensiunile probei de zinc iar apoi se cāntareste;
    3. nu este necesara cāntarirea probei de zinc;
    4. se degreseaza proba in solutie de acid sulfuric;
  5. Viteza de coroziune reprezinta:
    1. variatia masei probei pe unitatea de suprafata, īn unitatea de timp;
    2. variatia dimensiunilor probei in unitatea de timp;
    3. variatia masei probei, pe unitatea de suprafata
    4. variatia masei probei, īn unitatea de timp;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza metalelor cu electrograful

  1. Starile de oxidare la care trec in solutie ionii metalelor analizate sunt:
    1. dependente de intensitatea curentului aplicat in electrograf si compozitia aliajului metalic;
    2. Fe2+; Ni1+; Cu1+; Zn3+; Co2+; Cr6+
    3. Fe2+; Ni3+; Cu1+; Zn3+; Co3+; Cr2+
    4. Fe3+; Ni2+; Cu2+; Zn2+; Co2+; Cr3+
  2. Aceasta metoda de analiza a aliajelor metalice este:
    1. o metoda distrugtiva de analiza;
    2. o metoda gravimetrica de analiza;
    3. o metoda nedestructiva;
    4. o metoda cantitativa de analiza;
  3. Hārtia de filtru īnainte de analiza se aciduleaza pentru:
    1. a complexa cationii din proba;
    2. pentru dizolvarea acizilor;
    3. dizolvarea hidroxizilor greu solubili;
    4. a īndeparta cationii din proba analizata;
  4. De ce se umecteaza hārtia de filtru cu solutie de azotat de sodiu?
    1. pentru ca hārtia sa functioneze ca si izolator;
    2. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    3. pentru a stopa reactiile chimice care au loc;
    4. pentru a se putea taia mai usor cu foarfeca;
  5. La identificarea plumbului se obtine un compex de culoare:
    1. albastra;
    2. rosu-bruna;
    3. violet;
    4. galbena;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza metalelor cu electrograful

  1. Aceasta metoda de analiza a aliajelor metalice este:
    1. o metoda distrugtiva de analiza;
    2. o metoda cantitativa de analiza;
    3. o metoda nedestructiva;
    4. o metoda gravimetrica de analiza;
  2. La identificarea aluminiului, hidroxidul de amoniu se adauga pentru:
    1. stoparea reactiei de identificare;
    2. īndepartarea ionilor de Al3+;
    3. asigurarea pH-ului necesar reactiei de identificare;
    4. a se obtine un complex de culoare rosie;
  3. Hārtia de filtru īnainte de analiza se aciduleaza pentru:
    1. a complexa cationii din proba;
    2. a īndeparta cationii din proba analizata;
    3. pentru dizolvarea acizilor;
    4. dizolvarea hidroxizilor greu solubili;
  4. Electrograful este alcatuit din:
    1. sursa de curent si proba de analiza;
    2. sursa de curent si hartia de filtru;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. hartie de filtru si proba de analiza;
  5. De ce se umecteaza hārtia de filtru cu solutie de azotat de sodiu?
    1. pentru ca hārtia sa functioneze ca si izolator;
    2. pentru a se putea taia mai usor cu foarfeca;
    3. pentru a stopa reactiile chimice care au loc;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza metalelor cu electrograful

  1. Hārtia de filtru īnainte de analiza se aciduleaza pentru:
    1. a complexa cationii din proba;
    2. pentru dizolvarea acizilor;
    3. a īndeparta cationii din proba analizata;
    4. dizolvarea hidroxizilor greu solubili;
  2. La identificarea plumbului se obtine un compex de culoare:
    1. galbena;
    2. rosu-bruna;
    3. violet;
    4. albastra;
  3. De ce se umecteaza hārtia de filtru cu solutie de azotat de sodiu?
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. pentru a se putea taia mai usor cu foarfeca;
    3. pentru ca hārtia sa functioneze ca si izolator;
    4. pentru a stopa reactiile chimice care au loc;
  4. Starile de oxidare la care trec in solutie ionii metalelor analizate sunt:
    1. dependente de intensitatea curentului aplicat in electrograf si compozitia aliajului metalic;
    2. Fe3+; Ni2+; Cu2+; Zn2+; Co2+; Cr3+
    3. Fe2+; Ni1+; Cu1+; Zn3+; Co2+; Cr6+
    4. Fe2+; Ni3+; Cu1+; Zn3+; Co3+; Cr2+
  5. Aceasta metoda de analiza a aliajelor metalice este:
    1. o metoda cantitativa de analiza;
    2. o metoda gravimetrica de analiza;
    3. o metoda nedestructiva;
    4. o metoda distrugtiva de analiza;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza metalelor cu electrograful

  1. Aceasta metoda de analiza a aliajelor metalice este:
    1. o metoda cantitativa de analiza;
    2. o metoda distrugtiva de analiza;
    3. o metoda nedestructiva;
    4. o metoda gravimetrica de analiza;
  2. De ce se umecteaza hārtia de filtru cu solutie de azotat de sodiu?
    1. pentru a stopa reactiile chimice care au loc;
    2. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    3. pentru ca hārtia sa functioneze ca si izolator;
    4. pentru a se putea taia mai usor cu foarfeca;
  3. Hārtia de filtru īnainte de analiza se aciduleaza pentru:
    1. a īndeparta cationii din proba analizata;
    2. dizolvarea hidroxizilor greu solubili;
    3. a complexa cationii din proba;
    4. pentru dizolvarea acizilor;
  4. La identificarea plumbului se obtine un compex de culoare:
    1. albastra;
    2. violet;
    3. galbena;
    4. rosu-bruna;
  5. Starile de oxidare la care trec in solutie ionii metalelor analizate sunt:
    1. dependente de intensitatea curentului aplicat in electrograf si compozitia aliajului metalic;
    2. Fe3+; Ni2+; Cu2+; Zn2+; Co2+; Cr3+
    3. Fe2+; Ni1+; Cu1+; Zn3+; Co2+; Cr6+
    4. Fe2+; Ni3+; Cu1+; Zn3+; Co3+; Cr2+

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Analiza metalelor cu electrograful

  1. Hārtia de filtru īnainte de analiza se aciduleaza pentru:
    1. a complexa cationii din proba;
    2. a īndeparta cationii din proba analizata;
    3. pentru dizolvarea acizilor;
    4. dizolvarea hidroxizilor greu solubili;
  2. La identificarea aluminiului, hidroxidul de amoniu se adauga pentru:
    1. asigurarea pH-ului necesar reactiei de identificare;
    2. īndepartarea ionilor de Al3+;
    3. a se obtine un complex de culoare rosie;
    4. stoparea reactiei de identificare;
  3. La identificarea plumbului se obtine un compex de culoare:
    1. rosu-bruna;
    2. galbena;
    3. violet;
    4. albastra;
  4. Electrograful este alcatuit din:
    1. sursa de curent si proba de analiza;
    2. hartie de filtru si proba de analiza;
    3. sursa de curent si hartia de filtru;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  5. Starile de oxidare la care trec in solutie ionii metalelor analizate sunt:
    1. Fe2+; Ni1+; Cu1+; Zn3+; Co2+; Cr6+
    2. dependente de intensitatea curentului aplicat in electrograf si compozitia aliajului metalic;
    3. Fe3+; Ni2+; Cu2+; Zn2+; Co2+; Cr3+
    4. Fe2+; Ni3+; Cu1+; Zn3+; Co3+; Cr2+

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Protectia metalelor prin nichelare

  1. In experimentul de nichelare:
    1. nichelul se consuma de pe anod;
    2. cu cat solutia de sulfat de nichel este mai concentrata cu atat se depune mai mult nichel la catod;
    3. fierul de pe catod trece in solutie inlocuind nichelul care se depune;
    4. solutia de sulfat de nichel este slab conducatoare de electricitate;
  2. Pentru determinarea randamentului de curent placuta de alama:
    1. se cāntareste īnainte si dupa imersarea īn baia de electroliza;
    2. nu se va cāntari deoarece la aceasta se determina porozitatea;
    3. se degreseaza in acid sulfuric;
    4. se va cāntari doar dupa ce are loc procesul de electroliza;
  3. Placutele pe care se va depune nichel se vor introduce īn baia de electroliza:
    1. ca si anod deoarece la anod au loc procese de reducere;
    2. ca si catod, deoarece la catod au loc procese de oxidare;
    3. ca si anod deoarece la anod au loc procese de oxidare;
    4. ca si catod deoarece la catod au loc procese de reducere;
  4. O celula de electroliza este alcatuita din:
    1. anod, catod, probe de analiza;
    2. doi electrozi si hartie de filtru;
    3. anod, catod, solutie de electrolit si sursa de curent;
    4. probe de analiza si solutia de electrolit;
  5. Cānd se supune proba procesului de electroliza aceasta:
    1. nu se degreseaza deoarece petele de grasime nu influenteaza procesul de electroliza;
    2. se introduce īn acid sulfuric pentru a se curata;
    3. se introduce īn lapte de var pentru degresare;
    4. se introduce in clorura de sodiu pentru degresare;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Protectia metalelor prin nichelare

  1. Pentru determinarea porozitatii:
    1. se numara porii de pe hartia de filtru obtinuti in urma contactului cu placuta de otel;
    2. se curata proba de otel cu hartie de filtru;
    3. placuta de otel se degreseaza in clorura de potasiu;
    4. placuta de otel se cantareste;
  2. Cānd se supune proba procesului de electroliza aceasta:
    1. se introduce in clorura de sodiu pentru degresare;
    2. se introduce īn lapte de var pentru degresare;
    3. se introduce īn acid sulfuric pentru a se curata;
    4. nu se degreseaza deoarece petele de grasime nu influenteaza procesul de electroliza;
  3. Masa teoretica de nichel depusa se calculeaza utilizānd:
    1. legile solutiilor;
    2. legea actiunii maselor;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. legea gazelor perfecte;
  4. Placutele pe care se va depune nichel se vor introduce īn baia de electroliza:
    1. ca si catod, deoarece la catod au loc procese de oxidare;
    2. ca si anod deoarece la anod au loc procese de reducere;
    3. ca si anod deoarece la anod au loc procese de oxidare;
    4. ca si catod deoarece la catod au loc procese de reducere;
  5. In experimentul de nichelare:
    1. cu cat solutia de sulfat de nichel este mai concentrata cu atat se depune mai mult nichel la catod;
    2. nichelul se consuma de pe anod;
    3. solutia de sulfat de nichel este slab conducatoare de electricitate;
    4. fierul de pe catod trece in solutie inlocuind nichelul care se depune;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Protectia metalelor prin nichelare

  1. Pentru determinarea randamentului de curent placuta de alama:
    1. se cāntareste īnainte si dupa imersarea īn baia de electroliza;
    2. se va cāntari doar dupa ce are loc procesul de electroliza;
    3. se degreseaza in acid sulfuric;
    4. nu se va cāntari deoarece la aceasta se determina porozitatea;
  2. Placutele pe care se va depune nichel se vor introduce īn baia de electroliza:
    1. ca si catod, deoarece la catod au loc procese de oxidare;
    2. ca si catod deoarece la catod au loc procese de reducere;
    3. ca si anod deoarece la anod au loc procese de reducere;
    4. ca si anod deoarece la anod au loc procese de oxidare;
  3. O celula de electroliza este alcatuita din:
    1. probe de analiza si solutia de electrolit;
    2. doi electrozi si hartie de filtru;
    3. anod, catod, probe de analiza;
    4. anod, catod, solutie de electrolit si sursa de curent;
  4. In experimentul de nichelare:
    1. fierul de pe catod trece in solutie inlocuind nichelul care se depune;
    2. solutia de sulfat de nichel este slab conducatoare de electricitate;
    3. nichelul se consuma de pe anod;
    4. cu cat solutia de sulfat de nichel este mai concentrata cu atat se depune mai mult nichel la catod;
  5. Pentru determinarea porozitatii:
    1. se curata proba de otel cu hartie de filtru;
    2. placuta de otel se degreseaza in clorura de potasiu;
    3. se numara porii de pe hartia de filtru obtinuti in urma contactului cu placuta de otel;
    4. placuta de otel se cantareste;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Protectia metalelor prin nichelare

  1. Masa teoretica de nichel depusa se calculeaza utilizānd:
    1. legea actiunii maselor;
    2. legile solutiilor;
    3. legea gazelor perfecte;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  2. Cānd se supune proba procesului de electroliza aceasta:
    1. nu se degreseaza deoarece petele de grasime nu influenteaza procesul de electroliza;
    2. se introduce īn acid sulfuric pentru a se curata;
    3. se introduce īn lapte de var pentru degresare;
    4. se introduce in clorura de sodiu pentru degresare;
  3. Pentru determinarea porozitatii:
    1. se curata proba de otel cu hartie de filtru;
    2. placuta de otel se cantareste;
    3. placuta de otel se degreseaza in clorura de potasiu;
    4. se numara porii de pe hartia de filtru obtinuti in urma contactului cu placuta de otel;
  4. Placutele pe care se va depune nichel se vor introduce īn baia de electroliza:
    1. ca si catod, deoarece la catod au loc procese de oxidare;
    2. ca si catod deoarece la catod au loc procese de reducere;
    3. ca si anod deoarece la anod au loc procese de reducere;
    4. ca si anod deoarece la anod au loc procese de oxidare;
  5. Pentru determinarea randamentului de curent placuta de alama:
    1. se cāntareste īnainte si dupa imersarea īn baia de electroliza;
    2. nu se va cāntari deoarece la aceasta se determina porozitatea;
    3. se degreseaza in acid sulfuric;
    4. se va cāntari doar dupa ce are loc procesul de electroliza;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Protectia metalelor prin nichelare

  1. In experimentul de nichelare:
    1. solutia de sulfat de nichel este slab conducatoare de electricitate;
    2. fierul de pe catod trece in solutie inlocuind nichelul care se depune;
    3. nichelul se consuma de pe anod;
    4. cu cat solutia de sulfat de nichel este mai concentrata cu atat se depune mai mult nichel la catod;
  2. Pentru determinarea randamentului de curent placuta de alama:
    1. se degreseaza in acid sulfuric;
    2. se cāntareste īnainte si dupa imersarea īn baia de electroliza;
    3. nu se va cāntari deoarece la aceasta se determina porozitatea;
    4. se va cāntari doar dupa ce are loc procesul de electroliza;
  3. Cānd se supune proba procesului de electroliza aceasta:
    1. se introduce īn lapte de var pentru degresare;
    2. se introduce īn acid sulfuric pentru a se curata;
    3. se introduce in clorura de sodiu pentru degresare;
    4. nu se degreseaza deoarece petele de grasime nu influenteaza procesul de electroliza;
  4. Masa teoretica de nichel depusa se calculeaza utilizānd:
    1. legea actiunii maselor;
    2. legile solutiilor;
    3. legea gazelor perfecte;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  5. Placutele pe care se va depune nichel se vor introduce īn baia de electroliza:
    1. ca si catod, deoarece la catod au loc procese de oxidare;
    2. ca si anod deoarece la anod au loc procese de oxidare;
    3. ca si catod deoarece la catod au loc procese de reducere;
    4. ca si anod deoarece la anod au loc procese de reducere;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Difuzia īn stare gazoasa si vitezele moleculare

  1. Modelul de difuzie al celor doua specii (NH3 si HCl) se alege astfel:
    1. se identifica diferenta cea mai mica absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    2. se identifica diferenta cea mai mare absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    3. nu se face diferenta īntre rapoartele vitezelor deoarece aceasta nu prezinta nici o importanta;
    4. se identifica diferenta cea mai mare intre rapoartele coeficientilor de difuzie;
  2. Pentru masurarea cu precizie a timpului de difuzie:
    1. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    2. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se opreste cronometrul;
    3. cele doua tampoane umectate se introduc la un anumit interval de timp īn tubul de sticla apoi se opreste cronometrul;
    4. cele doua tampoane umectate se introduc pe rānd īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
  3. Care parametrii au fost identici la difuzia NH3 si a HCl:
    1. temperatura si timp de difuzie;
    2. temperatura si concentratie;
    3. masa tampoanelor cu solutii si concentratia;
    4. timp de difuzie si concentratie;
  4. Masurarea distantelor se face astfel:
    1. de la cele doua spoturi cu HCl respectiv NH3 la inelul de NH4Cl format;
    2. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    3. de la cele doua capete ale tubului de sticla la inelul format;
    4. de la cele doua dopuri de cauciuc la inelul format;
  5. Vitezele de difuzie se calculeaza:
    1. din raportul coeficientilor de difuzie si timp;
    2. din raportul vitezelor moleculare si energiilor medii;
    3. din raportul distantelor masurate si timp;
    4. din raportul energiilor medii si timp;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Difuzia īn stare gazoasa si vitezele moleculare

  1. Masurarea distantelor se face astfel:
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. de la cele doua spoturi cu HCl respectiv NH3 la inelul de NH4Cl format;
    3. de la cele doua capete ale tubului de sticla la inelul format;
    4. de la cele doua dopuri de cauciuc la inelul format;
  2. Vitezele de difuzie se calculeaza:
    1. din raportul coeficientilor de difuzie si timp;
    2. din raportul energiilor medii si timp;
    3. din raportul distantelor masurate si timp;
    4. din raportul vitezelor moleculare si energiilor medii;
  3. Pentru masurarea cu precizie a timpului de difuzie:
    1. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se opreste cronometrul;
    2. cele doua tampoane umectate se introduc la un anumit interval de timp īn tubul de sticla apoi se opreste cronometrul;
    3. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    4. cele doua tampoane umectate se introduc pe rānd īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
  4. Modelul de difuzie al celor doua specii (NH3 si HCl) se alege astfel:
    1. se identifica diferenta cea mai mare absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    2. nu se face diferenta īntre rapoartele vitezelor deoarece aceasta nu prezinta nici o importanta;
    3. se identifica diferenta cea mai mare intre rapoartele coeficientilor de difuzie;
    4. se identifica diferenta cea mai mica absoluta īntre rapoartele vitezelor;
  5. Dupa ce moleculele de NH3 si HCl difuzeaza:
    1. toate celelalte raspunsuri sunt corecte;
    2. are loc o reactie chimica cu formare de clorura de amoniu (NH4Cl);
    3. are loc degajarea gazelor din tub;
    4. trebuie sa se curete tubul pentru a lasa curat la locul de munca;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Difuzia īn stare gazoasa si vitezele moleculare

  1. Pentru masurarea cu precizie a timpului de difuzie:
    1. cele doua tampoane umectate se introduc pe rānd īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    2. cele doua tampoane umectate se introduc la un anumit interval de timp īn tubul de sticla apoi se opreste cronometrul;
    3. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    4. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se opreste cronometrul;
  2. Care din modelele studiate aproximeaza cel mai bine difuzia:
    1. viteze si/sau energii la moda;
    2. viteze si/sau energii patratice;
    3. viteze si/sau energii medii;
    4. nici unul din raspunsuri nu este corect;
  3. Masurarea distantelor se face astfel:
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. de la cele doua spoturi cu HCl respectiv NH3 la inelul de NH4Cl format;
    3. de la cele doua capete ale tubului de sticla la inelul format;
    4. de la cele doua dopuri de cauciuc la inelul format;
  4. Vitezele de difuzie se calculeaza:
    1. din raportul vitezelor moleculare si energiilor medii;
    2. din raportul distantelor masurate si timp;
    3. din raportul coeficientilor de difuzie si timp;
    4. din raportul energiilor medii si timp;
  5. Care parametrii au fost identici la difuzia NH3 si a HCl:
    1. temperatura si concentratie;
    2. timp de difuzie si concentratie;
    3. masa tampoanelor cu solutii si concentratia;
    4. temperatura si timp de difuzie;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Difuzia īn stare gazoasa si vitezele moleculare

  1. Masurarea distantelor se face astfel:
    1. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    2. de la cele doua capete ale tubului de sticla la inelul format;
    3. de la cele doua dopuri de cauciuc la inelul format;
    4. de la cele doua spoturi cu HCl respectiv NH3 la inelul de NH4Cl format;
  2. Modelul de difuzie al celor doua specii (NH3 si HCl) se alege astfel:
    1. se identifica diferenta cea mai mica absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    2. se identifica diferenta cea mai mare intre rapoartele coeficientilor de difuzie;
    3. nu se face diferenta īntre rapoartele vitezelor deoarece aceasta nu prezinta nici o importanta;
    4. se identifica diferenta cea mai mare absoluta īntre rapoartele vitezelor;
  3. Vitezele de difuzie se calculeaza:
    1. din raportul vitezelor moleculare si energiilor medii;
    2. din raportul distantelor masurate si timp;
    3. din raportul coeficientilor de difuzie si timp;
    4. din raportul energiilor medii si timp;
  4. Care din modelele studiate aproximeaza cel mai bine difuzia:
    1. viteze si/sau energii medii;
    2. viteze si/sau energii la moda;
    3. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    4. viteze si/sau energii patratice;
  5. Pentru masurarea cu precizie a timpului de difuzie:
    1. cele doua tampoane umectate se introduc pe rānd īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    2. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se opreste cronometrul;
    3. cele doua tampoane umectate se introduc la un anumit interval de timp īn tubul de sticla apoi se opreste cronometrul;
    4. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;

Test de final de laborator

Nu folositi aceasta hartie pentru a da raspunsuri!

Difuzia īn stare gazoasa si vitezele moleculare

  1. Modelul de difuzie al celor doua specii (NH3 si HCl) se alege astfel:
    1. se identifica diferenta cea mai mare intre rapoartele coeficientilor de difuzie;
    2. se identifica diferenta cea mai mica absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    3. se identifica diferenta cea mai mare absoluta īntre rapoartele vitezelor;
    4. nu se face diferenta īntre rapoartele vitezelor deoarece aceasta nu prezinta nici o importanta;
  2. Care din modelele studiate aproximeaza cel mai bine difuzia:
    1. viteze si/sau energii medii;
    2. nici unul din raspunsuri nu este corect;
    3. viteze si/sau energii patratice;
    4. viteze si/sau energii la moda;
  3. Care parametrii au fost identici la difuzia NH3 si a HCl:
    1. temperatura si concentratie;
    2. timp de difuzie si concentratie;
    3. temperatura si timp de difuzie;
    4. masa tampoanelor cu solutii si concentratia;
  4. Pentru masurarea cu precizie a timpului de difuzie:
    1. cele doua tampoane umectate se introduc la un anumit interval de timp īn tubul de sticla apoi se opreste cronometrul;
    2. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
    3. cele doua tampoane umectate se introduc simultan īn tubul de sticla si se opreste cronometrul;
    4. cele doua tampoane umectate se introduc pe rānd īn tubul de sticla si se porneste cronometrul;
  5. Dupa ce moleculele de NH3 si HCl difuzeaza:
    1. are loc degajarea gazelor din tub;
    2. are loc o reactie chimica cu formare de clorura de amoniu (NH4Cl);
    3. trebuie sa se curete tubul pentru a lasa curat la locul de munca;
    4. toate celelalte raspunsuri sunt corecte;